Ingrediente controversate în cosmetice: parabeni, siliconi, alcool, ftalați & co. pe care să le cunoști

În era conștientizării și a alegerilor informate, tot mai mulți consumatori de skincare și produse cosmetice își doresc să înțeleagă ce anume conțin produsele pe care le aplică pe piele. Etichetele sunt pline de termeni chimici greu de pronunțat, dar unele ingrediente ridică semne de întrebare cu privire la siguranța și efectele lor pe termen lung. Iată o listă cu cele mai frecvent discutate ingrediente controversate:

Parabeni

Parabenii sunt conservanți utilizați pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor și a mucegaiului în produse. Cei mai comuni sunt methylparaben, ethylparaben, propylparaben și butylparaben.

• Controverse: posibile efecte de disruptori endocrini, legături suspectate cu tulburări hormonale și cancer mamar (în studii de laborator, nu concludente pe oameni).

• Unde îi găsim cel mai des: creme hidratante, loțiuni de corp, produse de machiaj, șampoane, deodorante, seruri ieftine.

• Alternativă: conservanți naturali sau sintetici mai blânzi (ex: potassium sorbate, sodium benzoate).

Siliconi

Siliconii (ex: dimethicone, cyclopentasiloxane) sunt folosiți pentru a oferi pielii o textură netedă și catifelată și pentru a crea un film protector.

• Controverse: nu sunt toxici, dar pot împiedica pielea să respire, pot bloca porii și pot agrava acneea la unele persoane. Pot crea o senzație de piele „sigilată”.

• Unde îi găsim cel mai des: fond de ten, primer, BB/CC cream, creme de față, uneori în SPF-uri sau seruri cu textură matifiantă, produse de păr anti-frizz, creme hidratante.

• Alternativă: emolienți de origine vegetală (squalane, uleiuri vegetale, esteri).

Alcool (denaturat)

Nu toți alcoolii sunt dăunători, dar alcoolii denaturați (alcohol denat., ethanol, isopropyl alcohol) pot fi agresivi pentru piele.

• Controverse: pot usca excesiv pielea, pot irita și compromite bariera naturală, mai ales în concentrații mari. Pot accentua uscăciunea și roșeața.

• Unde îi găsim cel mai des: tonere astringente, loțiuni antiacneice, produse pentru ten gras, esențe ieftine.

• Alternativă: alcooli grași (cetyl alcohol, stearyl alcohol), care sunt emolienți.

Ftalați (Phthalates)

Frecvent utilizați în parfumuri sintetice pentru a prelungi mirosul produsului (ex: DEP – diethyl phthalate).

• Controverse: suspecți de interferențe endocrine, potențiale efecte toxice asupra sistemului reproducător.

• Unde îi găsim cel mai des: creme, parfumuri, produse cu parfum adăugat (loțiuni, geluri de duș, spray-uri de corp).

• Alternativă: parfumuri naturale sau parfumuri sintetice fără ftalați („phthalate-free”).

Sulfați (SLS, SLES)

Sodium Lauryl Sulfate și Sodium Laureth Sulfate sunt agenți de curățare care fac spumă abundentă.

• Controverse: pot fi iritanți pentru pielea sensibilă, pot afecta bariera pielii și scalpului, determinând uscăciune și mâncărimi.

• Unde îi găsim cel mai des: produse exfoliante ieftine, geluri de curățare spumante, șampoane pentru păr gras, geluri de duș, spumante de baie, paste de dinți.

• Alternativă: agenți de curățare mai blânzi, precum coco-glucoside, decyl glucoside.

Uleiuri minerale

Derivați din petrol, utilizați ca emolienți (ex: paraffinum liquidum, mineral oil).

• Controverse: pot bloca porii, pot provoca acnee la tenurile sensibile sau grase. Controversa mai mare vine din asocierea cu petrolul și procesul de rafinare.

• Unde îi găsim cel mai des: creme de față ieftine, creme de față foarte emoliente, produse de îngrijire pentru bebeluși, balsamuri de buze, produse „occlusive”, loțiuni pentru piele foarte uscată.

• Alternativă: uleiuri vegetale nerafinate, presate la rece (jojoba, argan, squalane).

Coloranți sintetici

Coloranți artificiali, adesea notați ca CI (Color Index) urmat de un număr.

• Controverse: pot provoca reacții alergice sau iritații, unele sunt suspectate de potențial cancerigen în doze mari.

• Unde îi găsim cel mai des: tonere, produse de machiaj, farduri, rujuri, săpunuri colorate, produse pentru copii.

• Alternativă: pigmenți naturali din plante sau minerale (ex: oxid de zinc, argilă, turmeric).

Parfumuri sintetice

Adesea listate simplu ca „fragrance” sau „parfum” pe etichetă.

• Controverse: pot conține compuși iritanți sau alergeni, fără a fi detaliați individual. Pot masca prezența altor substanțe problematice.

• Unde le găsim cel mai des: aproape orice produs de skincare sau machiaj cu miros plăcut – loțiuni, creme, fond de ten, demachiante.

• Alternativă: parfumuri naturale din uleiuri esențiale (cu precauție, pentru că și acestea pot irita în unele cazuri).

PEG (Polyethylene Glycol) și derivații

Folosiți pentru a îmbunătăți textura și absorbția produselor. De obicei au sufixul „-eth” sau includ numere

• Controverse: potențial contaminare cu substanțe toxice (1,4-dioxan), pot afecta pielea deteriorată.

• Unde găsim cel mai des: 
  • Cremă hidratantă – pentru a ajuta ingredientele să se amestece uniform și să pătrundă în piele.
  • Seruri și esențe – ca agenți de penetrare pentru ingrediente active.
  • Demachiante și loțiuni de curățare – pentru a emulsiona uleiurile și a ajuta la îndepărtarea machiajului.
  • Măști – pentru a conferi o textură mai fină și uniformă.
  • Geluri de duș și șampoane – ca agenți de spumare sau emulsificatori.
  • Produse de machiaj (fond de ten, primer) – pentru textură, stabilizare și hidratare.

• Alternativă: emulsifianți de origine naturală (lecitină, cetearyl glucoside).

Concluzie

Nu toate ingredientele sintetice sunt dăunătoare și nu toate cele naturale sunt sigure pentru toată lumea. Important este să înțelegem ce ne face bine și ce ne afectează, să citim etichetele și să alegem produse în cunoștință de cauză. Skincare-ul bun începe cu informare corectă, adaptată propriului tip de ten și nevoilor individuale.